Díli- Partisipantes Terseiru Kursu Estadu Maior Konjunto Integradu ho naran Kompletu Majór Domingos Marques da Costa Freitas, iha loron 27 fulan Janeiru tinan 2025, remata ona ezame monografia final husi Instituto Defeza Nasionál Timor Leste.
Tema ba Partisipante nia ezame monografia sobre, Análize kona-ba “Impaktu orsamentu jerál estadu nian ba dezenvolvimentu FALINTIL-FDTL, Efeitu sira ba formasaun no efikásia forsa armada nian hodi hametin seguransa nasionál”, ne’ebé hetan prezidente júri Dr. Nuno Corvelo Sarmento, orentador Dr. Ivo Gonçalves, examinador dahuluk Tenente Coronel Valerio Valente ,ezaminador daruak, Dra. Ermegina Alves, akompaña husi Diretóra Akademia IDN, Dra Eunice Noronha.
Tópiku ida-ne’e , participantes hili ,tanba importánsia seguransa no defeza nasionál ne’ebé boot ,liu iha kontestu Timor-Leste nian, liu-liu iha ameasa sira ne’ebé hasoru iha tempu ne’ebá, ne’ebé presiza forsa armada ne’ebé efetivu no ekipadu.
Analiza impaktu orsamentu jerál estadu nian ba dezenvolvimentu F-FDTL nian ne’e esensiál tebes atu komprende, oinsá finansiamentu estadu nian kontribui ba formasaun forsa defeza ida ne’ebé bele garante soberania no estabilidade nasaun nian. Liu tan, estudu ne’e oferese informasaun ne’ebé folin-boot ba polísia sira, hodi fornese baze ba hadi’ak jestaun orsamentál no, konsekuentemente, atu haforsa kapasidade F-FDTL nian.
Relasiona ho jeopolitiku no nesesidade ba defeza nasionál ida-ne’ebé efisiente, peskiza ida-ne’e sei kontribui ba estudu seguransa, ekonomia no administrasaun publika, hodi hamosu evidénsia ne’ebé bele orienta investimentu no estratéjia dezenvolvimentu sira iha futuru ba forsa armada sira iha Timor-Leste.
Nune’e Introdusaun ba enkuadramentu Jeral husi tema refere, ligadu Istória Forsa Armada Timor-Leste (F-FDTL) iha ligasaun besik ho luta hasoru independénsia inan-aman nian, liu-liu iha kontestu rezisténsia hasoru okupasaun Indonesia nian (1975-1999). Durante períodu ida-ne’e, FAILINTIL (Forcas Armadas Libertacao Nacional Timor-Leste) hala’o kbiit prinsipál rezisténsia nian, hodi hala’o papél importante ida iha vitória Independensia Timor-Leste nian.
Hafoin independénsia formál iha 2002, F-FDTL hetan restrusaun hodi sai Forsa Armada Nasional Timor-Leste nian ne’ebé foun independente, ho objetivu atu garante soberania inan-aman nian no proteje ninia integridade territorial.
Iha tinan primeiru hafoin independénsia, F-FDTL hasoru dezafiu oioin, inklui falta rekursu, infraestrutura ne’ebé la di’ak no nesesidade ba formasaun militár profisionalizada. Iha tempu ne’ebá, orsamentu estadu sai ona hanesan fonte prinsipál ba finansiamentu ba formasaun F-FDTL nian, ne’ebé inklui mós investimentu iha ekipamentu no infraestrutura sira no formasaun no dezenvolvimentu rekursu umanu sira. Maibé efikásia no efisiénsia husi alokasaun rekursu hirak-ne’e sai hanesan tema diskusaun ne’ebé la’o hela.
Importánsia orsamentu jerál Estadu nian iha dezenvolvimentu F-FDTL nian nafatin sai hanesan tema sentrál ba seguransa nasionál Timor-Leste nian. Kriasaun orsamentu ida-ne’ebé forte no jestaun ne’ebé efisiente iha implikasaun direta ba kapasidade operasionál forsa armada nian, liuliu iha manutensaun ba órgaun profisionál ida-ne’ebé hetan formasaun di’ak no iha fornesimentu ekipamentu modernu no apropriadu. F-FDTL la’ós de’it hala’o papél importante ida atu proteje soberania nasaun nian maibé mós kontribui atu suporta misaun sira.
Enkuantu oras ne’e dadaun Institutu Defeza Nasionál, finaliza ona ezame monografia ba partisipantes Primeiru Kursu Estadu Maior Konjunto integradu hamutuk nain 5, no sei falta participantes na’in 10, ne’ebé sei realiza mós iha tempu tuir mai tuir orariu diresaun Akademia IDN.
Aktividades akademia ne’e, Remata ho Instituto Defeza Nacionál entrega buletim anual IDN nian ba examinador dahuluk Tenente Coronel Valerio valente, ho foto hamutuk.#MediaIDN
|
Visualizações de posts: 354