Díli- Instituto Defesa Nasionál kontinua ba loron 31 fulan Janeiru tinan 2025, finaliza mós ezame Monografia ba partisipantes terseiru Kursu Estadu Maior Konjunto Integradu ho naran kompletu Majór Infantaria Francisco Xavier dos Reis Neto, iha auditório IDN palásiu Governu Díli.
Tema ne’ebe Majór Infantaria Francisco Xavier dos Reis Neto, aprezenta sobre “Analize Papél Forsa Armada Timor-Leste nian, iha situasaun dezastre públiku” ne’ebe koalia kona ba Fenomenu naturál sira sempre akontese. Hodi aumenta dezastre iha dekade hirak foin lalais ne’e tanba hodi ambientál efeitu husi mudansa klimátika.
Aktividade akademia ne’e, lidera husi Prezidente Júri Dr. Nuno Corvelo Sarmento, no orientador husi Professor Doutor Amandio de Araújo Sarmento M.A, Examinador dahuluk Coronel Constantino Morreira, Ezaminador daruak, Dr. José Manuel Fernandes “Nakfilak”, akompaña husi representante Diresaun Ensinu Formasaun Dra. Ermergina Alves. Hetan observasaun husi Diretór Interinu IDN Dr. Guilherme Soares.
Iha Estudu ne’e, participantes ko’alia kona-ba sentru FALINTIL -FDTL ba autoridade protesaun sivíl (APC) iha situasaun dezastre. F-FDTL hala’o papél importante ida hodi hamenus impaktu sira, hodi asegura prontu atu proteje populasaun afetadu sira. Maske prepara, dezastre sira sempre akontese, hanesan lakon umanu, deslokasaun no risku saúde, ne’ebé presiza resposta lalais no efetiva hodi minimiza estragu no hadi’a fali protesaun ba komunidade sira.
Estudu ne’e, kona papél F-FDTL nian iha misaun protesaun sivíl sira hanesan kombate ahi, salva iha tasi, no suporta iha dezastre sira. Lejizlasaun ne’e, prevene sira-nia partisipasaun iha asaun sira atu proteje no hadi’a kondisaun moris populasaun nian, define responsabilidade klaru sira. Asaun F-FDTL no autoridade protesaun sivíl nian fundamentál tebes atu responde ba dezastre sira, ne’ebé regula husi lei sira hanesan Konstituisaun, lei defeza nasionál no lei protesaun sivíl, ne’ebé estrutura responsabilidade no optimizasaun rekursu sira.
Ho ne’e, Justifika ba tema katak, Estudu ne’e, ninia objetivu mak atu analiza dezempeñu F-FDTL, hodi suporta dezastre naturál sira. Foka liu ba dezenvolvimentu doutrina no formasaun ba tropa sira. Responde ba nesesidade ba tropa espesializadu sira atu hetan resposta inisiál no ezamina kooperasaun ho autoridade protesaun sivíl.
No Objetivu jerál mak Forsa Armada Timor-Leste hala’o papél fundamentál iha misaun umanitária sira durante susar sira, hamriik metin ba ninia fleksibilidade, mobilidade no resposta lalais. Nia funsiona hamutuk ho autoridade protesaun sivíl, sempre liuhusi orden prezidensiál no dekretu ministeriál.
Nune’e mos Objetivu espesífiku, aprezenta aspetu jerál sira husi insersaun atuál no kooperasaun umanitária ne’ebé hala’o husi polítika externa Timor nian. Identifika baze no prinsípiu sira ne’ebé regula operasaun asisténsia sosiál no humanitária. Analiza partisipasaun F-FDTL Timor-Leste nian iha operasaun asisténsia umanitária.
Nune’e konkluzaun husi trabalhu individual ne’e, liga ba Dezastre sira, ne’ebé kauza husi fatór naturál ka umanu, afeta ema nia moris, sasán materiál no estabilidade nasionál. F-FDTL hala’o papél importante iha jestaun dezastre hanesan buka-hatene, evakuasaun no reabilitasaun. Maibé, obstákulu sira hanesan falta koñesimentu, koordenasaun no definisaun klaru kona-ba papél sira halo difisil atu optimiza asaun sira. Sinerjia entre F-FDTL, APC, PNTL iha governu sentrál ne’e esensiál tebes, aleinde formasaun no utilizasaun ICT atu hadi’a resposta no mitigasaun dezastre no asegura estabilidade nasionál.
No Rekomenda ba Governu presiza hadi’a no optimiza ekipamentu avizu sistema avizu pre-kor, hanesan avizu pre-kor ne’ebé prodús informasaun ne’ebé habelar lalais ba komunidade hodi antisipa dezastre sira atu nune’e bele evita ka minimiza. Vítima sira mosu.
Ministériu Defeza nu’udar instituisaun ezekutivu ida-ne’ebé responsavel no autorizadu no atu halo polítika jerál polítika defeza nasionál no implementasaun defeza nasaun nian, sujere atu halo polítika ida kona-ba teste dezempeñu F-FDTL nian relasiona ho funsaun asisténsia jestaun dezastre nian natural.
Autoridade Protesaun Sivil planeia kooperasaun entre nasaun sira iha rejiaun ne’e iha área edukasaun no formasaun operasaun konjunta ba jestaun dezastre nian gradualmente no kontinua realiza kapasidade padraun profisionál iha área oioin ne’ebé jeografikamente iha ameasa dezastre nian ne’ebé hanesan.
Enkuantu ba oras ne’e dadaun, Institutu Defeza Nasionál, finaliza ona ezame monografia ba partisipantes Premeiru Kursu Estadu Maior Konjunta integradu hamutuk na’in 14, no sei falta partisipantes na’in 1, ne’ebé sei realiza mós ezame monografia iha tempu tuir mai, bazeia orariu diresaun Akademia IDN.
Aktividades akademia ne’e, Remata ho foto hamutuk. #MediaIDN
|
Total Visualização : 544