Díli- Instituto Defeza Nasionál ba mós loron 27 fulan Janeiru tinan 2025, finaliza ezame Monografia final ba partisipantes Terseiru Kursu Estadu Maior konjunto Integradu ho naran kompletu Majór José Rodrigues Da Cruz, iha auditorio IDN Palásiu Governu Díli.
Tema ne’ebé eskolha husi Majór José Rodrigues Da Cruz , sobre “Dezenvolve kapasidade rekursu umanu iha FALINTIL, FDTL, Estratéjia sira ba harii Kompeténsia no reziliénsia”, ne’ebé hetan prezidente júri husi Dr Nuno Corvelo Sarmento, orientador atual Diretór Interinu IDN Dr Guilherme Soares, representa husi Dr. Antonio Ase, ezaminadór dahuluk Coronel Alberto dos Santos “ Copas”, ezaminadór daruak Dra. Ermegina Alves, akompaña husi Diretóra Akademia IDN, Dra Eunice Noronha.
Fundamentu husi tema Dezenvolve kapasidade rekursu umanu iha FALINTIL, FDTL, Estratéjia sira ba harii Kompeténsia no reziliénsia ne’ebé partisipantes hili, ho Objetivu mak atu identifika prátika no polítika sira ne’ebé hametin F-FDTL nia forsa no reziliensia hodi konsidera kontestu úniku Timor-Leste nian.
Hodi Konsolida dezenvolvimentu F-FDTL hanesan forsa referénsia modernu no profisionál iha área defeza militár. Nune’e mós Konsolida F-FDTL nu’udar instituisaun militár ida-ne’ebé kredivel iha transformasaun permanente no permanente iha kuadru defeza militár nian laran.
Haforsa pozisaun internasionál F-FDTL nian iha kontestu partisipasaun iha misaun umanitária no manutensaun pás nian no iha konferénsia internasionál sira iha ámbitu parseria rejionál no globál sira. Kria kultura organizasaun interna ida-ne’ebé metin ho orientasaun ba operasionalidade no interoperabilidade (kualidade, efisiénsia no efikásia) iha funsaun no área servisu oin-oin iha F-FDTL.
Konsolidasaun mós soberania no independénsia Timor-Leste nian liuhusi kooperasaun internasionál iha nivel rejionál no global.
Iha Introdusaun partisipantes aprezenta Istoria Forsa Armada Timor-Leste (F-FDTL) ne’ebe ho nia Orijen iha FALINTIL fundamentál iha luta ba independénsia, entretantu Misaun F-FDTL, Formasaun F-FDTL hafoin independénsia iha 2002, Dezafiu iha kapasitasaun; Falta formasaun espesializada; Integrasaun eis membru Falintil; Adaptasaun ba kontestu seguransa foun no Importansia dezenvolvimentu rekursu umanu mak, Presiza hasoru ameasa externa no seguransa interna; Resposta lalais ba dezastre naturais; Haforsa kompeténsia no reziliensia forsa armada sira-nian.
Ho nia Objetivu jerál: Atu avalia no propoin estratéjia sira ba dezenvolvimentu kapasidade rekursu umanu iha F-FDTL, ho objetivu atu hasa’e kompeténsia no reziliensia pesoál militár sira-nian.
No Objetivu espesífiku, Identifika lakunas kompeténsia no reziliensia prinsipál sira iha F-FDTL nia laran. analiza prátika atuál sira ba dezenvolvimentu kapasidade rekursu umanu iha F-FDTL. Avalia mós impaktu husi programa formasaun ba kompeténsia militár sira. propoin polítika rekursu umanu ne’ebé enkoraja atu harii reziliensia no kapasidade.
Enkuantu ba oras ne’e dadaun Institutu Defeza Nasionál, finaliza ona ezame monografia ba partisipantes Primeiru Kursu Estadu Maior Konjunto integradu hamutuk nain 6, no sei falta participantes na’in 9, ne’ebé sei realiza mós ezame monografia iha tempu tuir mai, bazeia orariu diresaun Akademia IDN.
Aktividades akademia ne’e, Remata ho , Instituto Defeza Nasionál entrega buletin anual IDN nian ba examinador dahuluk Coronel Alberto dos Santos”COPAS”, ho foto hamutuk. #MediaIDN
|
Total Visualização : 370